Autentificator TOTP
Codurile de doi factori se generează local, din secretul criptat. Nu ai nevoie de o aplicație separată pe alt dispozitiv.
Seiful tău · amprenta
Pas cu pas Cheia se face
Cheia se face
pe dispozitivul tău.
Nu e o figură de stil. Mai jos e exact ce se întâmplă, în ordine, din clipa în care apeși pe încărcare.
Ilustrație: patru fișiere, printre care un contract PDF și un fișier de parole, sunt puse în seif. Terminalul arată pașii: cheia se derivă din parolă pe acest dispozitiv, fișierul se criptează local cu AES-256-GCM, se încarcă în fragmente, integritatea se verifică, iar serverul primește doar un bloc ilizibil. Cheia nu părăsește dispozitivul.
Pe scurt
Pe scurt
Ce se întâmplă, în cifre, între momentul în care apeși pe încărcare și confirmarea serverului.
Argon2id 64 MiB memorie, 3 treceri, pe dispozitivul tău
AES-256 GCM, fragmente de 4 MiB, criptate local
2 chei una merge la server, una rămâne la tine
SHA-256 integritatea, verificată la fiecare descărcare
Cei cinci pași
Cei cinci pași
-
Parola devine cheie
Argon2id, cu 64 MiB de memorie și 3 treceri, transformă parola ta într-o cheie principală. Durează sub o secundă pe un telefon de gamă medie și rulează separat, ca interfața să nu se blocheze.
-
Din cheia principală ies două chei independente
Una merge la server ca dovadă că ești tu. A doua rămâne pe dispozitiv și deschide seiful. Din prima nu se poate obține a doua, deci serverul nu poate deschide nimic cu ce primește.
-
Fișierul se criptează local
AES-256-GCM, în fragmente de 4 MiB. Fiecare fragment are propriul contor, ca să nu se repete niciodată, și își poartă propria etichetă de autenticitate.
-
Se încarcă fragmentele
Trei în paralel, cu reluare automată dacă pică conexiunea. Dacă închizi pagina la jumătate, la revenire continuă de unde a rămas.
-
Serverul verifică și confirmă
Recalculează amprenta SHA-256 a fiecărui fragment. Dacă se potrivește, confirmă. Nu a văzut numele fișierului, nu a văzut conținutul, nu are cheia.
Când vrei fișierul înapoi
Când vrei fișierul înapoi
Se întâmplă exact invers. Introduci parola, cheia se recalculează pe dispozitiv, fragmentele se descarcă și se decriptează în memorie. Fișierul ajunge decriptat pe disc abia în clipa în care tu îl salvezi.
De aceea, la fiecare reîncărcare a paginii, îți cerem din nou parola. Cheia nu se salvează nicăieri, nici în cookie-uri, nici în memoria browserului. Trăiește doar cât e pagina deschisă. E intenționat, și e singurul mod în care afirmația de mai sus rămâne adevărată.
Managerul de parole, tot pe dispozitiv
Managerul de parole, tot pe dispozitiv
Aceeași criptare ca restul seifului, aplicată parolelor tale. Nimic nu se descifrează la noi.
Când imporți un fișier exportat din Google, Chrome, Firefox, Safari, LastPass, Bitwarden, 1Password, KeePass, Dashlane, NordPass sau Proton Pass, fișierul se citește și se descifrează în browserul tău. Structura de foldere se reconstruiește la import, inclusiv folderele imbricate, așa că regăsești aceeași organizare pe care o aveai.
La server ajung doar intrări criptate, la fel ca orice alt fișier din seif. Nu vedem numele serviciilor, nu vedem utilizatorii, nu vedem parolele.
Importă din
- Chrome
- Firefox
- Safari
- LastPass
- Bitwarden
- 1Password
- KeePass
- Dashlane
- NordPass
- Proton Pass
Generator de parole
Parole aleatoare sau fraze de acces, cu lungime și complexitate la alegere, chiar în momentul în care adaugi o intrare.
Sănătatea parolelor
Detectorul de parole slabe și refolosite rulează pe dispozitiv, peste parolele deja descifrate. Rezultatul nu părăsește browserul.
Ce se întâmplă dacă îți uiți parola
Ce se întâmplă dacă îți uiți parola
Cu codul de rezervă
Îl introduci, alegi o parolă nouă, iar datele rămân intacte. Codul se regenerează după folosire și tipărești unul nou.
Fără codul de rezervă
Datele sunt definitiv inaccesibile. Nu există procedură de recuperare și nu contează dacă dovedești că ești titularul contului. Nu e o limitare a suportului, e consecința directă a arhitecturii.